Mi se rupe-n 14

Da, mi se rupe-n „paișpe”

Mi se rupe țara-n 14. În 14 părți, minim, dar nici alea egale. Vorbind numai de țara post `89, asta așa, să fim mai „scurți”, procesul a început treptat, s-a rupt în două, comuniști și restu`, dar ulterior mulți, tot mai mulți, au continuat procesul și l-au ridicat la rang de artă, devenind și ei în acest fel „artiști”.

mi se rupe-n 14

paișpe sunt practic șaișpe

Da, e bună și pluralitatea, politică, ideologică, etnică, religioasă, profesională, în general orice fel de pluralitate, progresăm, avem nevoie de așa ceva. Dar când uităm de beneficii, sau le ignorăm intenționat și tot ceea ce mai vrem este să „strivim” inamicul, acesta fiind în acest caz oricine, oricine nu împărtășește aceleași „idealuri”, iar uneori îndrăznește să-și expună punctul de vedere, ori să acționeze într-un alt mod, diferit de traiectoria pe care o considerăm normală, atunci pluralitatea se transformă în ruptură. Probabil din acest motiv mi se rupe-n 14 nu numai mie, dar și ție. Despre țară vorbeam, da, nu am uitat.

Acum avem un „mi-se-rupism” general, ceva incredibil, mie mi se rupe, ție și se rupe, ei / lui i se rupe, continuând poate că nouă ni se rupe, vouă vi se rupe, lor li se rupe. Văd că ni se rupe și că ni se rupe, adică vedem că ni se rupe, dar totuși ni se rupe.

Adică ni s-a rupt când ni s-au rupt bugetarii de „privați”, cei rămași de cei plecați (în / din țară), angajații de salarii, corporatiștii de „pălmași”, camionagii și taximetriștii de șoferi, tinerii  de pensionari, „stângacii” de „dreptaci” și de „centrați” (ideologic), „feministele” de „misogini”, bărboșii de „giletiști”, pletoșii de „chelioși”, șoferii de bicicliști și de motocicliști, în general eu de tine, voi de noi și ei de ele.

Grav nu este că ni s-a rupt reciproc, poate îi spunem fractură în masă, dar atunci când „mi-se-rupismul” ăsta se transformă în înverșunare și se îndreaptă către un război între „mi-se-rupiști”, fiecare „mi-se-rupist” înarmat cu propriul lipici, lipici pe care-l întinde cu bâta pentru a închide ruptura ( fractura) … atunci mă afectează și poate că începe să mă și doară, atunci când mi se rupe-n paișpe.

Dacă mi se rupe poate că mă doare, dacă mă doare țip, dar cine mă aude? Și dacă mă aude, ce? Poate i se rupe! Dar de ce nu-l doare, atunci când i se rupe? Dacă îl doare, de ce nu țipă? Dacă țipă și-l aud, oare mi se rupe?

Ție ți se rupe? Dacă ți se rupe, nu te doare? Dacă te doare, țipi?

Acest articol a fost publicat în Aberații. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.